Tăcerea ce e-n jurul meu
E ca o taină sfântă
Aş vrea s-o înteleg şi eu
Să m-adâncesc cu totu-n viaţă.
Tăcerea mă-nţelepţeşte
Şi îmi arată tot ce graieşte
În jurul meu fără dreptate
Să-mi ducă sufletul departe.
Tăcerea e prea adâncă
Şi când m-apropii eu de ea
Îndată toţi cei din jur vor să mă scoată
Să nu mă adâncesc în ea.
Tăcerea e ca un fulger ce tresare
Apare-ndată şi dispare
În ochi rămâne a sa lumină tare
De o priveşti atunci când ea se naşte.
Tăcerea te cheamă la urcare
Spre-un drum ce nu îl vezi oricum
Ci doar privind din depărtare
Căci duce spre al vieţii drum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
aștept gândurile tale!!!