Sunt oameni mulți și nu e nimeni în calea mea să se oprească,
Sunt multe voci și nu-i nici una adevărul să-mi grăiască,
Te cuprind dar nu te aflu când pașii urmăresc lumina,
Al tău e universu-ntreg, dar eu în ochii tăi sunt tină.
Peste nori sunt doar în vis, unde aripi nu se frâng,
Pe pământ sunt cine sunt, dar nici ochii nu mai plâng,
Te ating și-abia că simți doar un gol căderii tale,
Porți în tine universul, dar n-ai loc iubirii mele.
Mai sunt ani și încă-o clipă, timpul însă nu-i al meu,
Ți-aș da clipa infinită, însă tu n-o vrei mereu,
Veșnicia mea e-o clipă de iubire pentru tine,
Tu iubește universul, dar o clipă și pe mine!
