EŞTI

Eşti soarele din rouă ce buzele îmi răcoreşti,

Eşti crinul frumuseţii în care florile se oglindesc,

Eşti marea cea adâncă ce-n ea comori se adâncesc,

Eşti dimineaţă însorită în care tu îmi străluceşti.

Eşti cerul meu senin şi steagul alb al păcii,

Eşti luna de pe cer ce mă veghezi în  noapte,

Eşti cântul păsărilor ce mă trezesc în şoapte,

Eşti liniştea din noapte ce contemplezi iubirii.

Eşti mantia aleasă, pe nori de vânt purtată,

Eşti soarele-n amurg ce roşu plâns se pleacă,

Eşti glasul fericirii ce-aş vrea să nu mai tacă,

Eşti clipa veşniciei, iubirii mele dăruită.

Eşti dor al lacrimilor mele vărsate din iubire,

Eşti taina regăsirii umbrită de speranţă,

Eşti marea împlinire a tot ce este viaţă,

Eşti totul pentru mine şi ţie-ţi sunt iubire.

                                             Cătălin Popa