Un dumnezeu fiinţa ta!

Când viaţa-ţi pare doar o clipă şi când ţi-e greu crezând în ea

Nu fă din timpul tău risipă şi încrede-te-n iubirea ta,

Iar când durerea e prea mare şi nu e nimeni s-o oprească

Primeşte-o ca pe-o alinare, c-al tău păcat să-l curătească.

Şi vei primi atunci în tine pe cel ce vrea - sau nu - să vină

Şi vei-nţelege şi mai bine că a iubi nu este-o vină.

Nu te gândi că n-ai cu cine să-mpărtăşeşti iubirea ta,

Renunţă mai întâi la tine,sunt lângă tine,vei vedea.

Nu îndrăzni să spui vreodată că ai iubit destul în viaţă,

Căci nimeni nu o să te creadă şi dragostea-ţi va fi uitată.

Până la ultima suflare să crezi în tine, nu-nceta

Şi poţi numi-n asemănare, un dumnezeu, fiinţa ta!