Să nu îți plângi durerea, copile drag și blând,
Căci ea îți dă puterea și harul de-a fi sfânt,
Ci roagă azi pe Domnul să-ți dea ce ai pierdut,
Chiar dacă nu îl vezi și e mereu tăcut.
Să-ți dea din nou iubirea și pacea din trecut
Și clipele dintâi când viața n-a durut,
Să nu-ți întorci tu fața când soarele apune,
Va răsări din nou cu bucurii și mâine.
Durerea ta copile,copile-ndurerat,
Ce-o porți cu tine azi și mâine ne-ncetat,
E crucea ce o porți pe umerii sfințiți,
E jertfa ce-o aduci și pentru cei iubiți.
Eu nu îți pot lua durerea ce o simți,
Pot doar ca să îți șterg obrajii înroșiți
De lacrimile multe ce cad acum fierbinți
Și pot să pun un umăr la crucea ce o porți.
Nu știm când am venit și nici când vom pleca,
Dar clipa cea din urmă cu dor vom aștepta,
Căci ea ne va aduce ce-n viață n-am găsit,
Pe toți ce i-am pierdut, dar totuși i-am iubit.
Ne va rămâne azi s-aducem mulțumire,
Căci Dumnezeu ne-a dat o veșnică iubire
Pe care o trăim cu toții pe pământ,
Să nu mai plângi copile, copile bun și sfânt!
Haideți să găsim un gând smerit care să ne rușineze, care să ne aducă pocăință și să descătușeze energia duhovnicească din noi“. Curaj!
RăspundețiȘtergere