Iubesc

Iubesc şi stelele când luna e o mireasă-n univers,

Iubesc cuvântul când tăcerea se adună-n suflet ca un vers,

Iubesc durerea când fiinţa se întregeşte-n Cel Ceresc,

Iubesc şi taina când credinţa îmi dă răspuns s-o dovedesc.

Iubesc şi lacrima când firea îmi este slabă şi greşesc,

Iubesc amurgul când tot cerul îşi ia veşmânt împărătesc,

Iubesc şi dorul când sunt singur şi-n suflet iarăşi te găsesc,

Iubesc şi liniştea când toate pe Dumnezeu Îl proslăvesc.

Iubesc şi timpul ce-i o clipă din veşnicia ce-o trăiesc,

Iubesc pământul ce mă poartă şi nu îmi spune că-l strivesc,

Iubesc lumina căci arată în lume ce-i dumnezeiesc,

Iubesc iertarea căci îmi spune întâi de toate să iubesc.

Singura iubire

Renunţ la orice vis,la tot trecutul meu,

La mii de amintiri,renunţ la a fi eu,

Dar tu să nu renunţi la micul infinit

În care mai trăiesc şi-n care ne-am unit.

Renunţ la paşii mei ce vor să plece-n lume,

La gândul meu ce spune c-ai să mă uiţi de mâine,

Dar tu să nu renunţi la dor,la nici o urmă,

Sub cerul tău senin să nu fiu doar o umbră.

Renunţ la orice taină,dar una tot o voi păstra,

Renunţ la totul pentru tine,dar dragostea o voi urma.

Și dacă n-am nimic în lume,un adevăr mereu îl am,

Eşti chiar tu,singura iubire,ce-mi dai mai mult decât aveam.